Obtinerea ordinelor de protectie pentru victimele violentei domestice

Societatea de Avocati Szatmari – Filip, Pop, Soporan, prin avocatii specializati, participa activ la elaborarea unei strategii nationale pentru protectia victimelor violentei domestice, avand la activ numeroase cauze castigate avand ca obiect instituirea unui ordin de protectie in favoarea victimelor agresiunilor din familie.

Ordinul de protectie reprezinta o masura aflata la dispozitia victimei violentei in familie si poate fi solicitat in temeiul dispozitiilor capitolului VII din Legea nr. 217 din 22 mai 2003, astfel cum aceasta a fost modificata si completata recent prin Legea nr. 25 din 9 martie 2012. Legea de modificare a intrat in vigoare incepand cu data de 12 mai 2012 astfel incat de la aceasta data persoanele care sunt victime ale violentei in familie pot uza de aceasta masura juridica in scopul protejarii integritatii lor fizice sau psihice ori a libertatii personale fata de agresor.

Ordinul de protectie este o hotarare judecatoreasca emisa de urgenta prin care sunt luate masuri imediate si necesare in scopul de a proteja integritatea fizica si psihica a victime unui act de violenta in familie.

Legea romana permite judecatorului sa dispuna prin acest ordin judecatoresc de protectie una dintre urmatoarele masuri:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  • limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

De retinut este ca prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si:

  • suportarea de catre agresor a chiriei si a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala
  • obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie, sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.

Cine este victima a violentei in familie ?

Pentru a avea acces la aceasta masura este necesar ca solicitantul sa indeplineasca si sa probeze calitatea de victima a violenta in familie. Legea defineste in articolul 2 (1) intelesul juridic al conceptului de violenta in familie mentionand in alineatul (2) faptul ca reprezinta violenta in familie si „impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale”.

Modificarile aduse prin Legea nr. 25 din 9 martie 2012 includ o enumerare a formelor sub care se manifesta violenta in familie printre acestea regasindu-se si actiuni sau inactiuni cu caracter psihologic, social si spiritual.

Notiunea de membru de familie are un inteles special si completator fata de legea civila in general, cuprinzand in scopul aplicarii acestei legi: ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude; sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie; persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc; tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in drept drepturile fata de persoana copilului; reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.